Arhive Numărul 4 - Cunoașterea Științifică

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 4, Decembrie 2023

8 nov. 2023

Știință sau pseudoștiință?

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Editoriale, Numărul 4, Volumul 2 | 0

Știința și pseudoștiința sunt doi termeni adesea folosiți pentru a descrie căutarea cunoașterii și înțelegerii în lume. Deși ambele pot părea similare la prima vedere, ele sunt fundamental diferite în abordarea lor, metodologia și fiabilitatea constatărilor lor. Acest eseu își propune să exploreze distincțiile dintre știință și pseudoștiință, impactul lor asupra societății și importanța gândirii critice în diferențierea dintre ele.

23 oct. 2023

Măsurarea formei populației pentru înțelegerea tendințelor demografice

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe formale, Volumul 2 | 0

Măsurarea formei populației se referă la analiza distribuției indivizilor în cadrul unei populații în ceea ce privește caracteristicile sau trăsăturile specifice. Forma populației poate oferi informații valoroase asupra compoziției și structurii unei populații, ceea ce poate fi important pentru diverse domenii, cum ar fi demografia, biologia, economia și științele sociale. Există mai multe modalități de măsurare a formei populației, iar alegerea metodei depinde de contextul specific și de caracteristicile analizate. Segmentarea în funcție de demografie se bazează pe variabile demografice ale consumatorului, cum ar fi vârsta, venitul, dimensiunea familiei, statutul socio-economic etc.

21 oct. 2023

Puncte de vedere asupra proiectului de democratizare a Orientului Mijlociu Extins

de Tiberiu Tanase | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe sociale, Volumul 2 | 0

Orientul Mijlociu a fost inclus în proiectul american al Marelui Orient (din Maroc până în Afganistan); acest proiect, căruia i-au fost asociate instituțiile financiare internaționale – și, într-o măsură, UE – își propune: să transforme acest ansamblu geopolitic într-un spațiu caracterizat de stabilitate, democrație, dezvoltare economică, în care să fie excluse fanatismul și orice fel de intoleranță.; armonizarea tradițiilor societății musulmane cu modelul de civilizație industrială și postindustrială; combaterea sărăciei, malnutriției și a conflictelor interetnice și interconfesionale prin dezvoltarea economică, democrația, garantarea drepturilor omului, cooperarea regională și internațională, interzicerea proliferării armelor de distrugere în masă, eradicarea evenimentelor teroriste de orice fel etc.

Proiectul ambițios al neoconservatorilor americani – de a pretinde, aproape fără efort, Irakul într-o „iradiere centrală a democrației” în Orientul Mijlociu Mare – a dispărut, iar acum asistăm la izbucnirea unor noi conflicte adiacente cu unele mai vechi, deschise sau latente și, în loc de un nucleu al democrației, avem izbucniri de război care se pot extinde.

16 oct. 2023

Philosophy of Emotional Intelligence

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Filosofie, Numărul 4, Volumul 2 | 0

The philosophy of emotional intelligence delves into the profound implications of emotional intelligence on personal development, interpersonal relationships, and society as a whole. The critical reflection of the aspects of emotional intelligence can be put on account of the different epistemological perspectives, reflecting the maturity of the concept. There is a need to find consistent empirical evidence for the dimensionality of emotional intelligence and to develop appropriate methods for its correct and useful measurement. A concern of researchers is whether emotional intelligence is a theory of personality, a form of intelligence, or a combination of both. Many studies consider emotional intelligence to be a personal factor associated with competence. But most researchers consider emotional intelligence as an emotional awareness of oneself and others, in addition to professional efficiency and emotional management.

10 oct. 2023

Persoanele adulte fără adăpost și importanța serviciilor sociale în procesul de reintegrare în comunitate și societate

de Bianca-Daniela Parepeanu | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe sociale, Volumul 2 | 0

Persoanele fără adăpost reprezintă un grup vulnerabil, nu doar pentru că sunt fără locuință, ci și pentru că au probleme sociale, medicale, familiale, economice și din cauza acestor dificultăți, se învârt într-un cerc vicios, din care pot reuși să iasă, după intervenții specifice pe termen lung. Totuși, persoanele fără adăpost nu sunt singure și trebuie încurajate, atât de către membrii familiei, cât și de către membrii comunității și, de asemenea, de către instituțiile publice, să-și dezvolte abilități și capacități de autoîngrijire, autosusținere, pentru depășirea situațiilor de dificultate în care se află. De asemenea, persoanele fără adăpost nu trebuie să poate o povară și un stigmat social toată viața, mai ales că au aceleași drepturi ca orice altă persoană. De aceea, consider că, prin sprijin, efort comun, respectarea drepturilor și înlăturarea oricăror bariere în comunicarea și intervenția cu persoanele fără adăpost, acest fenomen poate fi atenuat sau cel puțin, aceste persoane pot trăi cu demnitate și avea o calitate a vieții mult mai bună.

5 oct. 2023

Sancțiunile internaționale, măsură suprastatală de coerciție

de Denisa Oana Pătrașcu | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe sociale, Volumul 2 | 0

Sancțiunile internaționale se bazează pe Carta Națiunilor Unite și urmează principiile asigurării păcii și stabilității globale. Încălcarea principiilor dreptului internațional, sau încălcarea repetată și gravă a drepturilor omului, trebuie să aibă consecințe juridice mergând până la măsuri legate de folosirea forței, măsuri de dialog diplomatic, sancțiuni de natură economică, urmate de sancțiuni de natură socială, precum limitarea accesului în alte state, limitarea dialogului diplomatic prin retragerea diplomaților acreditați. Toate aceste măsuri au ca scop exercitarea presiunii asupra statului sau entității agresoare pentru a opri acțiunea care generează instabilitate zonală sau globală. Acest articol își propune să prezinte cadrul legal pentru luarea deciziilor referitoare la sancțiunile internaționale și măsurile restrictive ale UE, precum și obligațiile cetățenilor legate de implementarea acestora. Sancțiunile internaționale au un caracter erga omnes.

2 oct. 2023

Câteva opinii privind etnogeneza românilor (1)

de Dan D. Farcas | postat în: Arhiva, Istorie, Numărul 4, Științe sociale, Volumul 2 | 0

Articolul prezintă o încercare de trecere în revistă a momentelor importante ale genezei poporului român, într-o viziune alternativă față de cea din manuale și în lumina unor informații recente, în bună măsură străine. Întrucât acestea sunt, aproape în totalitate, accesibile utilizatorilor internetului, am indicat la bibliografie doar principalele surse. Având în vedere că atât informațiile cât și comentariile rămân deschise unor amendări viitoare, lucrarea constituie implicit și o invitație la dialog.

16 sept. 2023

Problems with String Theory in Quantum Gravity

de Nicolae Sfetcu | postat în: Numărul 4, Științe naturale, Volumul 2 | 0

String theory, a framework that aims to reconcile general relativity and quantum mechanics, holds a unique position in the field of quantum gravity. In quantum field theory, the main obstacle is the occurrence of the untreatable infinities in the interactions of the particles due to the possibility of arbitrary distances between the point particles. Strings, as extended objects, provide a better framework, which allows finite calculations. In the realm of theoretical physics, where theories often push the boundaries of human understanding, examining the epistemology of a theory becomes crucial. This article delves into the epistemological aspects of string theory’s role in our quest for a unified theory of quantum gravity, exploring the challenges it presents and the insights it offers.

1 sept. 2023

Conceptele de putere și emergență

de Alexandru Cristian | postat în: Numărul 4, Științe sociale, Volumul 2 | 0

Noile transformări de la începutul secolului XXI au modificat ierarhia sistemului internaţional. Teoria sistemelor este atribuită lui Immanuel Wallerstein. Potrivit acestuia, lumea se împarte în centru, semi-periferie şi periferie. În secolul XXI, puterea va deveni un lucru greu de definit. Competiţia acerbă între actorii statali nu va înceta, iar lupta pentru supremaţia globală va fi din ce în ce mai intensă. Difuzarea şi disoluţia puterii nu vor fi posibile atât timp cât există mari puteri şi centre de putere. Vectorii principali de putere ai secolului XXI vor fi puterea economică şi puterea informaţională.

15 aug. 2023

The Adventures of Pinocchio – Education

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe sociale, Volumul 2 | 0

Carlo Collodi, a positive representative of the Italian petty bourgeoisie of the late nineteenth century, presented in the novel the moral virtues of a secularized rural Italy. He inserts moralistic exhortations and reflections in the novel, to give up the waste of time to dedicate to study, hard work and savings. Pinocchio’s negative experiences and the good advice of the Fairy guide him in the end on the right path, after he understood the importance of study and work, thus fulfilling his desire to be transformed into a child.

Numărul 4

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.