Cunoașterea Științifică, Volumul 4, Numărul 1, Martie 2025
10 ian. 2025

„Starea nației” oglindită de Mihai Eminescu în „Icoane vechi și icoane nouă”

de | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe sociale, Volumul 4 | 0

Aurel, David V. (2024), „Starea nației” oglindită de Mihai Eminescu în „Icoane vechi și icoane nouă”, Cunoașterea Științifică, 4:1, https://www.cunoasterea.ro/starea-natiei-oglindita-de-mihai-eminescu-in-icoane-vechi-si-icoane-noua/   The „State of the Nation” reflected by Mihai Eminescu in „Old Icons and New Icons” Abstract In the second half of October 1877, the young journalist and poet Mihai Eminescu, editor at the „Curierul de Iași”, who was in a precarious financial situation, was invited by Titu Maiorescu, founder of the „Junimea” Society, to join the editorial staff of … Citeşte mai mult

Cunoașterea Științifică, Volumul 4, Numărul 1, Martie 2025
9 dec. 2024

Impactul Rețelelor Europene de Referință (RER) în sistemul național de sănătate

de | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe sociale, Volumul 4 | 0

Acest articol analizează impactul Rețelelor Europene de Referință (RER) asupra sistemului de sănătate din România, evidențiind atât beneficiile, cât și provocările asociate. Studiul a fost realizat printr-o metodologie riguroasă, folosind graficul PRISMA pentru selecția surselor relevante, și a inclus o analiză comparativă cu alte țări europene.
Rezultatele arată o îmbunătățire semnificativă a ratelor de diagnosticare a bolilor rare și accesul mai facil la tratamente de înaltă calitate, dar și dificultăți legate de infrastructura insuficientă și lipsa de specialiști instruiți. Articolul propune soluții concrete, cum ar fi modernizarea infrastructurii digitale, simplificarea legislației și promovarea parteneriatelor internaționale, pentru a depăși aceste obstacole.
În concluzie, prin adoptarea unor strategii bine fundamentate și prin colaborarea activă cu RER, România poate transforma modul în care sunt tratate bolile rare, asigurând un viitor mai bun pentru pacienții care au nevoie de îngrijire specializată.

Cunoașterea Științifică, Volumul 4, Numărul 1, Martie 2025
1 dec. 2024

Argumente privind reașezarea orizontală a culorilor pe steagul țării

de | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe sociale, Volumul 4 | 0

Fiecare stat are un steag propriu, diferit de-al celorlalte state prin culori sau poziția culorilor și însemnele heraldice pe care le cuprinde. În epoca modernă, când națiunile au reușit să-și formeze propriul stat, s-au născut steagurile naționale, care sunt prevăzute în constituție și care reunesc sub faldurile lor elemente ale tradiției istorice și etnospirituale ale națiunii respective. Steag propriu are, de obicei, fiecare mare unitate militară din trupele de uscat, aviație și marină, care încorporează elemente heraldice din steagul național, iar la consulate, legațiuni și ambasade, precum și pe bastimente, fâlfâie steagul național.

Cunoașterea Științifică, Volumul 4, Numărul 1, Martie 2025
28 nov. 2024

Argumente privind schimbarea imnului de stat

de | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe sociale, Volumul 4 | 0

Imnul de stat este cântecul bărbătesc, solemn, apărut odată cu formarea statului național român și adoptat oficial, ca oglindă  a istoriei, precum și simbol al identității și unității naționale. Este o melodie triumfală, capabilă să exalte spiritul de solidaritate față de semeni, precum și voința de apărare a națiunii române în momente dificile. Menirea acestuia este de a întreține și dezvolta sentimentul patriotic al cetățenilor români.

În Europa, în secolul al XVIII-lea aproape toate monarhiile europene își adoptaseră imnul. Unele au organizat concursuri la care au participat cei mai mari compozitori ai epocii. În secolul al XIX-lea, fiecare stat național au adoptat propriul Imn național.

Una dintre supapele pe unde a răsuflat o mare parte din energia naționalistă din a doua jumătate a secolului XX a fost sportul, care a constituit și motorul de promovare a imnurilor naționale. Imnul a fost cântat cu ocazia diferitelor ceremonialuri organizate de instituțiile statelor sau activități cu caracter public. Începând cu anul 1920, sportivilor câștigători ai medaliilor de aur la Olimpiade, li se intona Imnul național. Obiceiul s-a diversificat, iar astăzi majoritatea competițiilor naționale sportive importante încep cu intonarea imnurilor naționale.

Cunoașterea Științifică, Volumul 4, Numărul 1, Martie 2025
22 nov. 2024

Noul management public în industria transporturilor: revoluționarea eficienței și responsabilității

de | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe sociale, Volumul 4 | 0

În peisajul contemporan al administrației publice, au avut loc schimbări semnificative, determinate de nevoia de eficiență, transparență și implicarea sporită a cetățenilor. Noul management public este o abordare a conducerii organizațiilor de servicii publice cu scopul de a îmbunătăți eficiența și eficacitatea în furnizarea de servicii publice. Această abordare a fost aplicată în diverse sectoare, inclusiv în industria transporturilor. În ultimele decenii, aplicarea principiilor noului management public a transformat semnificativ modul în care funcționează industria transporturilor. Acest eseu explorează impactul noului management public asupra sectorului transporturilor, concentrându-se pe influența acestuia asupra eficienței, responsabilității și furnizării de servicii.

Cunoașterea Științifică, Volumul 4, Numărul 1, Martie 2025
17 nov. 2024

Managementul spitalicesc în contextul economic de cluster

de | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe sociale, Volumul 4 | 0

În contextul global actual, sistemele de sănătate se confruntă cu provocări semnificative datorate nu doar presiunilor financiare, ci și necesității de a asigura servicii medicale de calitate într-un mediu economic tot mai complex. Managementul spitalicesc devine, astfel, o temă esențială de studiu, mai ales când este privit prin prisma economiei de cluster. Un cluster economic, conform definiției date de Porter (1990), reprezintă o concentrare geografică de companii, instituții și organizații interconectate care colaborează și concurează în același timp, creând sinergii care pot duce la o eficiență sporită și la inovare accelerată. Aplicarea conceptului de cluster în domeniul sănătății aduce perspective valoroase pentru optimizarea managementului spitalelor.

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 3, Numărul 4, Decembrie 2024
3 nov. 2024

Un personaj istoric controversat al anilor de cumpănă 1940: generalul de corp de armată Aurel Aldea

de | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe sociale, Volumul 3 | 0

Generalul de corp de armată Aurel Aldea a fost unul dintre cei mai cunoscuți oponenți ai mareșalului Ion Antonescu. Încă din anul 1942, generalul Aldea a făcut parte din gruparea implicată în răsturnarea de la putere a regimului Antonescu și întoarcerea armelor de partea forțelor aliate. După lovitura de stat din 23 august 1944, generalul Aldea a devenit, pentru foarte scurt timp, ministru de interne și, mai apoi, comandant al Comandamentului General al Teritoriului. Trecut în rezervă de guvernul Petru Groza, în toamna anului 1945 a înființat comandamentul central al Mișcării Naționale de Rezistență, îndreptat împotrivă regimului pro-sovietic de la București. Arestat în 27 mai 1946, a sfârșit trei ani mai târziu, la 17 octombrie 1949, în Penitenciarul Aiud. Cu alte cuvinte, un personaj istoric controversat, emblematic pentru vremurile zbuciumate pe care le-a trăit. Articolul de față își propune să prezinte parcursul biografic al generalului de corp de armată Aurel Aldea și să ofere un punct de vedere obiectiv, analitic, asupra acțiunilor sale. În acest sens, lucrarea de față a combinat cercetarea istorică, documentară, cu analiza și sinteza informațiilor.

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 3, Numărul 4, Decembrie 2024
22 oct. 2024

The Implementation and Benefits of Telework in Various Sectors: Reality or Rhetoric?

de | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe sociale, Volumul 3 | 0

This article explores the concept of telework, defined as work performed outside the traditional office, using technology to accomplish professional tasks. Initially designed to meet the needs of continuous customer support and to foster technological advancement, telework has been widely adopted by organizations due to its benefits, such as increased productivity, reduced operational costs, decreased traffic, and lower pollution. However, studies have highlighted significant challenges, such as employee feelings of isolation and the lack of effective managerial strategies to ensure connectivity and efficiency in remote work. Furthermore, the inadequate preparation for both the implementation and ongoing support of telework programs has become obvious. This article examines the implementation of telework and its benefits across various HoReCa organizations well equipped with digital tools and platforms, aiming to determine whether it represents a tangible reality or merely a management rhetoric by highlighting, within SWOT analyses, the advantages and challenges associated with this transition brought about by the adoption of telework.

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 3, Numărul 4, Decembrie 2024
25 sept. 2024

Information sabotage in the context of the communist regime. Case study on communist informers

de | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe sociale, Volumul 3 | 0

The current paper aims to inform the readers about the concept of information sabotage, present in all contemporary societies and frequently used during the communist regime in Romania and beyond. According to the National Council for the Study of Security Archives, the communist period and the revolution caused the disappearance of many incriminating documents, thus not all those responsible were punished. However, with the help of the population and the remains, the deeply buried „crimes” of the terror regime can be exposed, returning some of the lost justice to the righteous.

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 3, Numărul 3, Septembrie 2024
13 iul. 2024

Campanii de publicitate inovatoare pentru instituții culturale: Explorarea oportunităților și cadrului de parteneriat public-privat

de | postat în: Arhiva, Numărul 3, Științe sociale, Volumul 3 | 0

Această lucrare investighează strategii inovatoare de promovare a organizațiilor culturale prin parteneriate public-privat, concentrându-se pe colaborări cu agenții de publicitate. Acesta abordează nevoia de metode de promovare eficiente prin explorarea diverselor strategii de publicitate inovatoare, inclusiv gamificarea ca exemplu. Obiectivele includ identificarea nevoilor de promovare ale organizațiilor culturale, evaluarea beneficiilor și provocărilor parteneriatului public-privat și propunerea unui cadru practic de implementare. Metodologia presupune 3 interviuri calitative cu funcționari publici și personal contractual responsabil de comunicare, relații publice și publicitate în cadrul organizațiilor culturale. Constatările arată că, în timp ce parteneriatele public-privat pot spori eforturile de promovare, lipsa de expertiză în rândul personalului instituțional ridică provocări. Lucrarea propune un cadru cuprinzător pentru o colaborare eficientă, susținut de exemple practice, subliniind rolul esențial al parteneriatelor public-privat în modernizarea strategiilor de promovare în sectorul public.

1 2 3 4 5

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.

CC BY-NC-ND